Category Archives: Despre consumerism

Mâini amorțite

Sunt mâinile care nu mai știu să creeze o poveste, să producă un obiect, să scrie cu cerneală. Sunt mâinile care se întind mecanic spre rafturile din supermarket, care apasă butoane și ating ecranele tactile…sunt unelte pe care le folosim doar în scopuri practice!

Există o simbioză între minte, suflet și mâini: cele din urmă creează ceea ce mintea dictează și sufletul consfințește. Cred că acesta este algoritmul după care oamenii au realizat cele mai frumoase artefacte ale omenirii.

Această trilogie simplă a ființei umane s-a cam pierdut în ultimul timp și am ajuns să uităm de suflet și de mâini. Folosim mintea pentru eficiență, rapiditate, confort…și atât. Simplificarea ne ajută să producem și să consumăm mai mult, să ne lepădăm de lucrurile nefolositoare și să le înlocuim cu altele.

Dar cum rămâne cu manufactura, cu lucrurile create de meșteri în ateliere mărunte? Ce se întâmplă cu talentele pe care nu mai avem cum să le descoperim pentru că exersăm prea mult abilitățile tehnice?

Gadget-urile din viața noastră se referă la partea ludică a ființei umane și ne permit să ne jucăm la orice vârstă. Însă creativitatea rămâne blocată la butoane și nu mai încercăm să găsim și alte modalități de a ne dezvolta în acest sens.

M-a fascinat întotdeauna universul unui atelier cu dezordinea aparentă a ustensilelor și planșelor, unde într-un colț de lumină palidă zărești un pictor, sculptor sau fotograf care amestecă idei și gesturi. Dar parcă s-a așezat praful peste aceste ateliere, au devenit perimate, uitate de lume…

M-a fascinat întotdeauna și universul unei băcănii din colț de stradă, cu rafturile ordonate, pe care se găsesc bunătăți culinare și unde te întâmpină o persoană ospitalieră. În astfel de locuri intri ca să poposești, ca să afli povești minunate despre produse făcute manual…aici nu alergi cu un coș de metal, ca într-un supermarket aglomerat.

Mâinile noastre se dezmorțesc când lucrăm sincer cu o pensulă, un creion, un stilou, un aparat foto, un ac cu ață, cu ingrediente culinare sau cu plante. Trebuie să găsim un echilibru între manualitate și tehnologie, propriu ființei noastre…

Sursă foto

Cu cele mai parfumate gânduri,

Ionela

Anunțuri

Consumăm Sărbători!

Sau de ce a devenit mirosul de portocală clișeu de Crăciun…

Anul acesta m-am trezit forțată să intru în spiritul de Sărbători. Afară era o vreme călduță, eu tocmai revăzusem Sweet November și îmi trăiam propria toamnă, când în magazine îți zâmbea deja câte un moș fals și răsunau colinde. În loc de ”A venit toamna” a lui Nicu Alifantis mă trezeam fredonând colinde.

M-am simțit ciudat, ca trăind în două lumi paralele și tranziția de la brumă și frunze galbene la cetine de brad cu steluțe a durat până spre jumătatea lui Decembrie. Dar deja farmecul trecuse, prea mulți brazi în vitrinele magazinelor, prea multe steluțe, colinde și miros de portocală. Consumasem prea multe mesaje. Așa am realizat că de fapt oamenii consumă Sărbători, nu le mai trăiesc!

Și le consumăm intens, alergând după simbolurile prefabricate până seara târziu în Ajun. Cumpărăm chiar și în ziua de Crăciun dacă ne lipsește ceva pentru că acum avem supermarketuri cu program și pe 25 decembrie. Și apoi o luăm de la capăt pentru că mai urmează altele.

Ce este și mai trist  este că le găsim pe toate ambalate. Găsești brazi deja împodobiți, preparate gata pregătite și de mirosul de cozonaci te mai leagă doar supermarketul de lângă casă.

De la Crăciunul trecut ne mai amintim doar de melodia de la Orange, de Tuborg Christmas Brew și de Moșul Coca Cola. Peste toate a mai rămas și un miros de portocală pe care nu mai știm sigur dacă l-am simțit la mall sau la noi acasă!

Cu cele mai bune gânduri parfumate,

Ionela